Cifra este impresionantă: potrivit datelor publicate pe 2 iulie 2026 de Crunchbase, finanțarea globală de capital de risc a atins un record de 510 miliarde de dolari în doar primul semestru din 2026, depășind singură cele 440 de miliarde investite pe tot parcursul anului 2025. Dar suma totală ascunde esențialul: inteligența artificială absoarbe banii, câțiva jucători americani îi împart între ei, iar restul lumii, inclusiv Europa și Franța, urmărește o redistribuire din care este în mare parte absentă.
Un record care se reduce la câteva nume
În detaliu, primul trimestru din 2026 a fost cel mai mare trimestru înregistrat vreodată de Crunchbase, cu 305 miliarde de dolari investiți. Al doilea trimestru, aflat în scădere, rămâne însă al doilea cel mai ridicat trimestru din istorie: 205 miliarde de dolari direcționați către peste 5.000 de startup-uri. Dinamica este, așadar, foarte reală. La fel de reală este însă și concentrarea ei.
În acest al doilea trimestru, Crunchbase arată că peste 70% din tot capitalul investit în startup-uri a mers către companii centrate pe AI, față de puțin sub jumătate cu un an înainte. În doar un an, AI a trecut de la statutul de sector promițător la cel de magnet care atrage majoritatea finanțării globale.
Anthropic, sau concentrarea dusă la extrem
Concentrarea nu se oprește la nivel de sector: se strânge în jurul unei singure companii. Crunchbase formulează fără echivoc: „aproape o treime din finanțarea globală de capital de risc din trimestrul al doilea a mers către o singură companie: Anthropic”. Laboratorul a anunțat pe 28 mai 2026 o rundă Serie H de 65 de miliarde de dolari, care îi ridică evaluarea post-money la 965 de miliarde de dolari, la un pas de pragul simbolic de 1.000 de miliarde.
Suma brută ascunde însă două precizări importante. Pe de o parte, cei 65 de miliarde includ 15 miliarde în angajamente anterioare ale unor hyperscaleri (printre care 5 miliarde de la Amazon), adică aproximativ 30 de miliarde mai puțin capital efectiv nou. Pe de altă parte, titlul de „cea mai valoroasă companie privată” pe care Anthropic îl recuperează potrivit Crunchbase Unicorn Board rezultă dintr-o dublă mișcare: SpaceX a ieșit din clasament prin listare la bursă, iar Anthropic a depășit OpenAI în acest top. Vârful reflectă, așadar, și un efect optic: Unicorn Board clasifică doar companiile care au rămas private.
Scara rămâne însă amețitoare. Împreună, OpenAI și Anthropic au atras 217 miliarde de dolari în semestru, adică 43% din toată finanțarea globală pentru startup-uri. Un număr foarte mic de laboratoare de vârf redesenează singur harta capitalului de risc.
Două treimi pentru Statele Unite: geografia capitalului
Al treilea strat al concentrării este geografic. În trimestrul al doilea, două treimi din capitalul pentru startup-uri au mers către companii americane. Procentul pare în scădere (ajunsese la 83% în primul trimestru), dar această retragere se explică în principal prin mega-runda Anthropic, care umfla mecanic ponderea americană la începutul anului. Dintre cele 16 companii care au strâns peste un miliard de dolari în trimestrul al doilea, opt sunt americane, patru asiatice și patru europene.
Un detaliu este mai grăitor decât orice procent: în bilanțul semestrial al Crunchbase, Franța nu este menționată nici măcar o dată. Nici Parisul, nici vreo companie franceză nu apar în imaginea unui record global de 510 miliarde de dolari.
Balon sau concentrare structurală?
Ar trebui să vorbim despre o bulă? Întrebarea este legitimă când o companie captează o treime din capitalul unui trimestru, iar doi actori absorb aproape jumătate din totalul unui semestru. Dar ipoteza bulei, în sensul unei exuberanțe iraționale și difuze, se potrivește greu cu faptele: capitalul operează o selecție tot mai strictă și direcționează sume uriașe către foarte puțini campioni considerați capabili să domine stratul fundațional. Modelul seamănă mai degrabă cu o concentrare structurală, în care capitalul pariază pe formarea unor oligopoluri, nu pe diversitatea ecosistemului. Riscul nu este însă mai mic: doar se mută de la spargerea unei bule la dependența de câțiva furnizori, un subiect deja analizat de autoritățile de reglementare.
Această dinamică se înscrie într-o tendință de fond. Încă din 2024, investițiile în IA generativă atingeau noi maxime; anul 2026 împinge logica până la extrema ei aritmetică.
Ce mai rămâne Europei și Franței
În acest decor, întrebarea europeană capătă sens deplin. Diferența de finanțare se măsoară acum în ordine de mărime. În AI, în 2025, Europa a atras doar aproximativ 5% din investițiile mondiale, adică 5,9 miliarde de dolari, în timp ce Statele Unite au concentrat aproape 89% (97 miliarde), potrivit barometrului France Digitale-EY. Doar seria H a Anthropic valorează astfel de peste zece ori întreg capitalul de risc european din AI într-un an întreg.
Campionul francez ilustrează perfect acest decalaj. Ultima rundă confirmată a Mistral AI (o Serie C de 1,7 miliarde de euro în septembrie 2025, condusă de compania neerlandeză ASML) evaluează compania la 11,7 miliarde de euro, adică aproximativ 14 miliarde de dolari. Este de aproape șaptezeci de ori mai puțin decât evaluarea Anthropic. Contrastul devine și mai puternic dacă ne amintim că acum doar doi ani Anthropic viza o finanțare de 750 de milioane de dolari: traiectoria de la această ambiție la o evaluare de 965 de miliarde în 30 de luni arată clar accelerația pe care Europa nu a cunoscut-o.
Franța nu lipsește totuși de pe hartă. În 2025, a ocupat primul loc în Europa ca valoare a rundelor de finanțare în AI, cu 2,1 miliarde de dolari în 24 de operațiuni, înaintea Regatului Unit și Germaniei, potrivit barometrului France Digitale-EY. Dar această vitalitate relativă se sprijină pe o bază îngustă: fără runda Mistral, scăderea capitalului de risc francez în 2025 ar fi ajuns la 26%, în loc de 5% cât s-a înregistrat. Franța depinde de un singur campion aproape la fel de mult cum piața globală depinde de Anthropic, o oglindă neliniștitoare a concentrării pe care o suportă.
Un răspuns politic, dar în contratimp
În fața acestui dezechilibru, Europa a ales răspunsul public. La Summitul pentru acțiune privind AI de la Paris, pe 11 februarie 2025, Comisia Europeană a lansat InvestAI, o inițiativă care vizează mobilizarea a 200 de miliarde de euro pentru AI, inclusiv un fond public de 20 de miliarde destinat finanțării a patru „gigafabrici” de AI. Ambiția este clară: reconstrucția unei capacități de calcul suverane și reducerea dependenței de furnizori non-europeni.
Problema ține de calendar. Aceste gigafabrici nu sunt așteptate înainte de 2027-2028, în timp ce capitalul privat american este deja alocat și deja transformat în avans de produs. Europa răspunde unei concentrări care se joacă acum cu o planificare orientată spre viitor. Deficitul cumulativ de investiții al continentului, estimat de raportul Atomico la aproximativ 375 de miliarde de dolari pe zece ani, nu va fi acoperit prin anunțuri.
Capitalul nu s-a grăbit niciodată atât de mult spre AI și nici atât de puțin spre Europa. Pe Vechiul Continent rămân poziții reale de nișă (apărare, voice synthesis, tool-uri software) și un bazin activ de startup-uri, într-o piață ale cărei reguli se stabilesc acum în altă parte. O singură cifră rezumă decalajul: cei 35 de miliarde de dolari care mai separă Anthropic de pragul simbolic de 1.000 de miliarde de evaluare reprezintă aproape de șase ori tot capitalul de risc în AI atras de Europa în 2025.