Sumar
Lansat la mijlocul lunii iulie 2025, ChatGPT Agent marchează dorința OpenAI de a face un pas înainte către asistenți autonomi capabili să navigheze pe web, să execute scripturi și să realizeze sarcini complexe de la un capăt la altul. Prezentat ca o „forță de muncă la cerere”, instrumentul stârnește atât entuziasm, cât și frustrare, conform feedback-ului primilor utilizatori.
Capacități reale, dar performanțe contrastante
Pe hârtie, ChatGPT Agent impresionează prin capacitatea sa de a parcurge pașii unei misiuni: colectarea informațiilor online, organizare și sinteză, generare de documente (rapoarte, prezentări, foi de calcul), instrumentul combină funcționalitățile Operator și DeepResearch, deja disponibile pe platformă de câteva luni. Pentru sarcini structurate și puțin ambigue, mai mulți testeri raportează un câștig semnificativ de timp, agentul reușind să reducă la jumătate, sau chiar mai mult, timpul necesar pentru anumite cercetări și pregătiri de livrabile.
Cu toate acestea, limitele apar rapid de îndată ce sarcinile devin mai complexe. Numeroase feedback-uri pe Reddit și LinkedIn subliniază o lentoare notabilă, bucle de acțiuni repetitive și un grad ridicat de eșec în unele interacțiuni web.
Sandbox-ul: securitate sau constrângere?
Funcționarea ChatGPT Agent se bazează pe un sandbox: un mediu virtual găzduit de OpenAI, integrând un browser și un birou virtual. Această abordare vizează limitarea riscurilor de securitate și menținerea unui control asupra acțiunilor agentului, dar frânează considerabil capacitățile acestuia.
Multe site-uri blochează accesul sau detectează agentul ca un bot, împiedicând rezervările, achizițiile sau interacțiunile complexe.
Agentul eșuează regulat în fața formularelor dinamice, a site-urilor foarte interactive, protejate de CAPTCHA sau servicii precum Cloudflare... făcându-l inutilizabil pentru a îndeplini majoritatea promisiunilor cele mai atractive pe hârtie.
Această abordare, protectoare, face agentul utilizabil pentru cercetări și sinteze, dar puțin fiabil pentru acțiuni web avansate sau critice.
O încercare de a ajunge din urmă Manus
În fața ChatGPT Agent, Manus, dezvoltat de Future AGI, propune o abordare mai îndrăzneață. Folosind o arhitectură multi-agenti (planificare, execuție, validare) și un mediu sandbox mai complet (browser avansat, terminal, generare multimodală), Manus este perceput de unii ca fiind mai performant pentru sarcini complexe și fluxuri de lucru autonome.
Totuși Manus rămâne puțin accesibil (acces restricționat, costuri ridicate în credite, disponibilitate limitată), ceea ce limitează adoptarea sa. Feedback-ul utilizatorilor menționează bug-uri frecvente și un consum ridicat de credite în caz de eșec, generând frustrare. Autonomia sa implică mai puțin control în timp real, ceea ce poate duce la derive atunci când agentul merge într-o direcție neașteptată.
Spre agenți integrați în browser?
O altă cale ar putea ridica o parte din limitări: mutarea agentului în browser-ul utilizatorului, printr-o extensie sau un modul local.
Un astfel de model ar oferi:
- O execuție mai rapidă, eliberându-se de virtualizare.
- O integrare directă cu instrumentele și datele locale (CRM, mesagerii, documente).
- O compatibilitate mai bună cu site-urile moderne, comportându-se ca un browser uman autentic.
Dar această alegere ar ridica două provocări majore:
- Securitatea: un agent având acces la cookie-uri, conturi și date locale ar deveni o țintă privilegiată pentru abuzuri.
- Poziționarea de marketing: un agent local ar semăna mai degrabă cu un instrument de automatizare personală decât cu o „forță de muncă externalizată”, schimbând promisiunea comercială a OpenAI.
Un produs încă în rodaj
În stadiul actual, ChatGPT Agent rămâne un instrument inovator, dar imatur: util pentru accelerarea anumitor sarcini bine definite, limitat pentru misiuni mai ambițioase. Viziunea unei „forțe de muncă IA” rămâne mai degrabă o promisiune de marketing decât o realitate tehnică.
Evoluția pieței agenților IA ar putea trece printr-un compromis hibrid: agenți capabili să lucreze într-un mediu securizat, delegând în același timp unele interacțiuni browser-ului local, cu un control sporit și măsuri de siguranță.
În așteptare, utilizatorii trebuie să considere ChatGPT Agent ca un asistent inteligent în faza de testare, și nu ca un înlocuitor real al colaboratorilor umani.
Ce viitor pentru web în fața agenților?
Internetul a permis întotdeauna software-urilor și sistemelor informatice să comunice între ele. Majoritatea site-urilor internet implementează cel puțin una sau mai multe API-uri, interfețe de comunicare între software-uri. Astăzi, agenții vizează să transforme partea emergentă a web-ului, utilizabilă de către oameni, în interfețe software în limbaj natural.
Întrebarea nu este atât cea a capacităților tehnice, cât a consimțământului sau nu al editorilor de a face conținuturile lor accesibile software-urilor. Promisiunile teoretice ale agenților se bazează pe o lume în care agenții au acces la tot. Una dintre primele consecințe evidente ar fi accelerarea prăbușirii, deja începute, a modelului publicitar.
Aceasta poate ridica, de asemenea, întrebări despre mutații, în special în cadrul piețelor: cum să ne imaginăm că ofertele bune ale site-urilor de anunțuri destinate persoanelor fizice, precum Le bon coin sau Vinted, să nu fie total preemptate sistemic de câțiva actori?
Ce se va întâmpla cu concurența și diversitatea ofertei dacă toți folosim același comparator de prețuri? Editorii sunt prinși între ocolirea politicii de utilizare și o invizibilitate progresivă.